Pentru instituția jurnalismului, a cărei forță vitală este imparțialitatea, unul dintre marile pericole ale momentului este amenințarea reprezentată, printre altele, de un număr tot mai mare de „creatori de conținut” care utilizează instrumente de inteligență artificială pentru a-și disemina produsele prezentate uneori ca „știri”, chiar dacă se ignoră principiile jurnalistice.
Motivațiile din spatele creării acestui conținut, care include în foarte multe cazuri dezinformare, variază, dar, potrivit lui Gitanjali Singh, profesor la Universitatea KwaZulu-Natal, din Africa de Sud, „dezinformarea este adesea determinată de obiective politice, economice sau ideologice, precum și de oameni rău intenționați, care doresc să exploateze diviziunile sociale – inclusiv în jurul unor probleme precum rasa, inegalitatea și sănătatea publică. Atunci când un astfel de conținut este prezentat ca știri legitime, intenția este adesea de a influența opinia publică, de a discredita instituțiile sau de a submina coeziunea socială. De asemenea, este motivat monetar – site-urile de știri false generează venituri din publicitate prin atragerea de click-uri cu titluri senzaționale sau înșelătoare”.

Surse de încredere, platforme de verificare a faptelor
În foarte multe state, instituțiile sunt tot mai preocupate de a combate, uneori zilnic, avalanșa de dezinformări generate de conținutul în care se utilizează inteligența artificială. De exemplu, potrivit citizen.co.za, sistemul judiciar sau Departamentul de Sănătate din Africa de Sud au fost în postura de a recurge recent la publicarea de postări pe platformele de socializare care avertizează cu privire la știrile false difuzate ca videocliipuri în care a fost folosit un deepfake al unui cunoscut prezentator de știri.
„Nu a fost doar o farsă – a fost un atac asupra încrederii publicului în sursele de știri credibile și mesajele de sănătate publică. Astfel de acte sunt deosebit de periculoase.
Inteligența artificială a redus bariera în calea creării de dezinformări convingătoare. Dezinformarea, atunci când este localizată folosind fețe familiare și un limbaj specific cultural, devine și mai puternică și mai greu de demontat. Halucinațiile inteligenței artificiale – faptele fabricate – prezintă un risc serios pentru jurnaliștii profesioniști și credibilitatea jurnalistică”, precizează Singh.
Ce pot face jurnaliștii? Potrivit experților, este recomandabil ca instrumentele de inteligență artificială precum ChatGPT să fie utilizate în redacții pentru a oferi asistență creatorilor de știri, care sunt mereu conștienți de riscurile grave pe care le prezintă.
Dincolo de aspectele pozitive ale utilizării inteligenței artificiale, care poate ajuta redacțiile în gestionarea conținutului, implicarea publicului și analiza datelor, unul dintre riscurile majore este o inundare a spațiului media cu conținut generat de inteligență artificială. De asemenea, jurnaliștii pot apela la surse consacrate, de încredere, pot verifica semnăturile („știrile” AI sunt deseori lipsite de semnături și implicit de asumarea vreunei răspunderi a cuiva pentru acel conținut), pot sesiza limbajul „nenatural” și pot apela la platforme de verificare a faptelor.

Articolul „Halucinațiile” inteligenței artificiale, risc major pentru credibilitatea muncii jurnalistice – de Roxana Istudor a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Sursa: uzpr.ro