Urmare a raportului lui Tache Ionescu, ministrul Afacerilor Străine, cancelar al Ordinelor, nr. 48.814 din 10 decembrie 1921, regele Ferdinand I a semnat în București, la 10 decembrie 1921, decretul nr. 5.268, prin care i-a conferit deputatului Stelian Popescu Ordinul „Coroana României” în gradul de Comandor. Decretul regal a fost publicat în „Monitorul Oficial” nr. 214 din 22 decembrie 1921. Conform adeverinței de primire a brevetului de Comandor al Ordinului „Coroana României”, beneficiarul decorației s-a născut la 20 februarie 1873, își avea domiciliul în București și era directorul ziarului „Universul”.
Stelian Popescu a condus acest ziar din 1915 până în 1944. A fost de mai multe ori deputat și în două rânduri ministru. În 1944 s-a refugiat în Elveția, apoi, în 1948, s-a stabilit în Spania. A murit la Madrid (Sultana Craia, Dicționarul ziariștilor români, București, 2007, pp. 167-168).
Prezentăm descrierea distincției onorifice, precum și reproducerile grafice ce provin de la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 236/1921 (documentele) și Cantacuzino (decorația).
Ordinul „Coroana României”, instituit în 10 mai 1881, avea scopul de a recompensa serviciile aduse statului. Potrivit Regulamentului pentru punerea în aplicare a legii relativă la instituirea Ordinului „Coroana României” (Decretul nr. 3.506 din 11 octombrie 1906, aflat, în copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642), Ordinul „Coroana României”: „este o cruce cu brațe egale; fiecare braț este de smalț roșu, având împrejur o dungă de smalț alb; între brațe, cifra Maiestății Sale Regelui. În mijlocul Crucii, în față și în dos, este un medalion de smalț roșu, cu un cerc de smalț alb, împrejurul medalionului. Pe smalțul roșu, în față, se află coroana regală, de oțel (făurită din metalul unuia dintre tunurile luate ca trofee de la inamic, în bătălia de la Plevna de la 28 noiembre 1877), iar pe cercul de smalț alb este scris, în partea de sus: PRIN NOI ÎNȘINE, iar în partea de jos: 14 MARTIE 1881 (data proclamării regatului). Reversul (dosul) medalionului poartă scris, la mijloc, pe smalțul roșu, în linie orizontală: 10 MAI (data încoronării) și împrejur, pe cercul de smalț alb: 1866-1877-1881 (datele respective ale suirii pe Tron, proclamării Independenței și proclamării Regatului). Cifra regală, între brațele crucii, ca și montura crucii, este de argint pentru Cavaleri și de aur pentru celelalte grade. Diametrul Crucii este de 40 mm pentru Cavaleri și Ofițeri și de 60 mm pentru Comandori și Mari-Ofițeri. Însemnele Ordinului „Coroana României” sunt atârnate de o panglică moarată, de culoare albastru-închis, cu câte o dungă pe fiecare margine de culoarea oțelului, dunga lată de 6 mm la Cavaleri și Ofițeri; de 8 mm la Comandori și Mari-Ofițeri și de 20 mm la Mari-Cruci. Panglica la Comandori și Mari-Ofițeri este lată de 45 mm și de o lungime egală cu periferia gâtului”.
Articolul Decorație conferită în 1921
directorului ziarului „Universul” a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Sursa: uzpr.ro
