Organizația reporter fără frontiere (RSF) avertizează asupra amenințărilor tot mai mari la adresa jurnaliștilor de mediu. Munca lor este esențială pentru informarea publicului despre problemele climatice și de mediu, dar acești profesioniști sunt din ce în ce mai mult ținta violenței și intimidării. Organizația reamintește statelor necesitatea de a face din protecția informațiilor o parte crucială a luptei pentru conservarea mediului, cu atât mai mult cu cât în acest an va avea loc COP30, în Brazilia, în luna noiembrie.
Peste tot în lume, jurnaliștii care acoperă probleme de mediu sunt obstrucționați, amenințați, cenzurați și chiar uciși. „Fără o protecție eficientă a jurnaliștilor de mediu, lupta împotriva încălzirii globale ar putea rămâne fără voce. Dar rolul esențial al acestor jurnaliști nu este nici recunoscut și nici susținut instituțional, ei confruntându-se cu violența care vizează suprimarea relatărilor. RSF solicită statelor să consolideze protecția jurnaliștilor de mediu, a căror siguranță este esențială pentru a garanta o informare fiabilă și independentă legată de schimbările climatice”, atrage atenția Anne Bocandé, director editorial RSF.

Zeci de profesioniști media uciși
Din 2015, aproape 30 de jurnalişti au fost ucişi pentru că au acoperit probleme de mediu, inclusiv 13 în India, printre care Shubham Mani Tripathi, care a fost împuşcat în Uttar Pradesh la 19 iunie 2020, după ce a demascat „mafia nisipului”. Jurnalistul Chhoeung Chheng a murit din cauza rănilor la 7 decembrie 2024, după ce a fost împușcat în timp ce investiga un caz de defrișare ilegală în nord-vestul Cambodgiei. În Filipine, prezentatorul radio Cresencio Bunduquin a plătit cu viața, pe 31 mai 2023, pentru că a relatat, printre altele,despre o deversare de petrol cauzată de un petrolier a cărui licență ar fi fost falsificată. La 5 iunie 2022, jurnalistul britanic Dom Phillips, specializat în Amazon și probleme de mediu, și ghidul său, activistul brazilian pentru drepturile indigenilor Bruno Pereira, au dispărut în Valea Javari, din statul Amazonas, din Brazilia. Ei au fost uciși cu brutalitate pentru munca lor de dezvăluire a abuzurilor de mediu, printre altele. De altfel, potrivit rsf.org, în Amazonia braziliană, RSF a înregistrat 85 de încălcări ale libertății presei între 30 iunie 2022 și iulie 2024, ceea ce ilustrează nesiguranța continuă cu care se confruntă jurnaliștii care acoperă problemele de mediu din regiune. Între amenințări, atacuri și obstacole administrative, condițiile de muncă sunt marcate de violențe latente, întărite de presiuni politice și economice persistente. Iar în Ghana, mai mulți jurnaliști care investighează mineritul ilegal au fost atacați violent în februarie 2025, deși erau sub escorta poliției.
Și în Europa jurnaliștii de mediu se pot confrunta cu încercări – mai insidioase – de intimidare, în special atunci când acoperă întâlniri legate de probleme de mediu.

Închisoare arbitrară
Reținerea abuzivă de către autorități este una dintre amenințările majore cu care se confruntă jurnaliștii care acoperă probleme de mediu. Nargiz Absalamova, care a fost reținută din 30 noiembrie 2023 sub acuzația falsă de „contrabandă de valută”. Ea a acoperit protestele cu câteva luni mai devreme ale locuitorilor din satul Söyüdlü, din vestul Azerbaidjanului, care fuseseră afectați de deșeurile toxice dintr-o mină de aur. Colegul ei, Elmaddin Shamilzade, a fost arestat două săptămâni mai târziu. El a fost torturat și amenințat de către un polițist care dorea să obțină codul de acces la telefonul său pentru a șterge fotografiile evenimentului. În Uzbekistan, jurnaliştii au fost închişi de ani de zile pentru că au investigat probleme sensibile de mediu, precum Solidjon Abdourakhmanov, care a fost eliberat în 2017 după nouă ani de închisoare. În India, jurnalistul Rupesh Kumar Singh a fost reținut din 17 iulie 2022 după ce a publicat pe site-ul de știri Janchowk un raport despre dezastrele de sănătate cauzate de poluarea industrială care afectează locuitorii orașului Giridih, în statul Jharkhand.

Hărțuire și campanii de defăimare
Jurnaliştii de mediu sunt, de asemenea, ținta campaniilor de defăimare online care vizează discreditarea muncii lor și intimidarea. În Europa, jurnaliştii au fost acuzaţi de conflicte de interese de către industria pesticidelor pentru evidenţierea pericolelor acestora.
Anumite subiecte abordate de jurnaliști se dovedesc deosebit de sensibile și expun jurnaliștii la riscuri crescute, din cauza intereselor economice și politice puternice aflate în joc. Acesta este, în special, cazul anchetelor privind „mafia nisipului”, care au scos la iveală traficul ilegal legat de extracția nisipului, sau defrișările din Amazon, care implică adesea actori înarmați sau actori legați de rețele criminale. Mineritul, în special în zonele îndepărtate sau nereglementate, și agrobusiness intensiv, care generează conflicte privind acapararea terenurilor, sunt, de asemenea, teme cu risc ridicat pentru investigare.
Pe de altă parte, se derulează și o intensă campanile de dezinformare cu privire la problemele legate de schimbările climatic. Devenită un flagel global, aceasta subminează în modul cel mai grav calitatea dezbaterii publice și împiedică acțiunea privind schimbările climatice. RSF a evidențiat amploarea și sofisticarea tot mai mare a acestor campanii de dezinformare, care sunt adesea orchestrate de grupuri de interese economice sau transmise de actori politici care încearcă să semene îndoieli cu privire la consensul științific. (redacția UZPR)

Articolul Jurnaliștii de mediu, ținte constante
ale asasinatelor, violenței și intimidării a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Sursa: uzpr.ro