Banatul istoric s-a metamorfozat, de-a lungul secolelor, într-un adevărat potir de chihlimbar în care destinele multor seminții s-au împletit într-o armonie unică, valurile succesive de colonizare transformând această provincie de la granița imperiilor într-un pământ al făgăduinței, un mozaic cultural vibrant unde fiecare comunitate și-a îngropat în cernoziom speranțele păstrând cu sfințenie memoria estetică. Sârbii au sosit pe aceste meleaguri în mai multe etape, cele mai semnificative fiind legate de exodurile din secolele al XV-lea și al XVII-lea, sub conducerea patriarhului Arsenije al III-lea Čarnojević, fugind din fața urgiei otomane…
Articolul Metamorfoza și destinul portului popular al naționalităților conlocuitoare din Banat – de Gheorghe Sinescu a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
