Conform protocolului de frontieră semnat între Nepal și China, ambele părți ar trebui să efectueze inspecții comune la fiecare 10 ani și să semneze un protocol de frontieră actualizat deoarece nu a mai avut loc o inspecție comună a granițelor între Nepal și China din 2006. Nepalul și China au încheiat primele negocieri privind granița comună în 1961 și au semnat Protocolul de Frontieră încă din 1963. Protocolul prevede trei mecanisme diferite pentru a gestiona problemele de graniță: Echipa Comună de Inspecție, Grupul Comun de Experți și Comitetul Comun de Inspecție. Ulterior, Nepalul și China au reînnoit Protocolul de Frontieră în 1979 și 1988.
Potrivit oficialilor și experților care urmăresc situația, Nepal și China au o dispută de frontieră privind pilonul numărul 57 din districtul Dolakha, un subiect major de discuții între cele două state, după înălțimea Muntelui Everest, în decembrie 2020. Pe lângă pilonul nr. 57, disputele au apărut frecvent în zonele Humla, Gorkha și Kimathanka (Sankhuwasabha), care trebuie rezolvate prin inspecție comună. Pe lângă soluționarea disputelor, conform protocolului de frontieră, ambele părți trebuie să actualizeze statutul graniței la fiecare 10 ani.
În prezent se lucrează în zonele de graniță dintre Nepal și India pentru reconstrucția pilonilor de frontieră și colectarea de date legate de posibile ocupări transfrontaliere reciproce.
Femeile – fenomenul căsătoriei și absența din domeniul cercetării
Căsătoria este considerată o etapă esențială pentru o femeie, ceva care întărește sau distruge viața unei femei. În Nepal, o valoare socială puternică este atribuită ”ramro keta sanga bihe” (”căsătoria cu un om bun”). Dacă nu este căsătorită, societatea pune adesea sub semnul întrebării statutul femeii și valoarea acesteia. Căsătoria este în Nepal, indicatorul stabilității, respectabilității și maturității femeii.
Dar, în societatea nepaleză are loc o regândire tăcută a fenomenului căsătoriei: tot mai multe femei se întreabă dacă este o necesitate sau doar o așteptare socială. Deși numărul femeilor care aleg să rămână necăsătorite este încă mic, creșterea educației, angajării și independenței financiare le permite unor femei să-și imagineze vieța în afara rolului lor matrimonial tradițional. Conform Recensământului Național al Populației și Locuințelor din 2021, procentul femeilor nepaleze care nu s-au căsătorit niciodată după vârsta de 35 de ani din proprie inițiativă a crescut de la 0 (zero) în 1961 la 0,7 la sută în 2021 – numărul este mic, dar tendința semnalează o schimbare: pentru multe femei, căsătoria nu mai este o constrângere, ci o alegere.
Articolul Nepal – o țară care nu reușește să-și cheltuiască bugetul… – de Emilian M. Dobrescu a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.



