Pluralismul mass-media din multe state membre ale UE este din ce în ce mai afectat de o concentrare mare a proprietății, chiar și în țările cu piețe media tradițional libere, arată rezultatele unui raport care concluzionează că libertatea presei se prăbușește în blocul comunitar. Documentul, realizat de Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), pe baza lucrărilor a 43 de grupuri pentru drepturile omului din 21 de țări, relevă că mai multe guverne ale UE atacă libertatea presei sau slăbesc independența și reglementarea mass-media. Alături de regulile slabe de transparență a proprietății, influența tot mai mare a guvernelor asupra presei publice și amenințările la adresa jurnaliștilor au asaltat libertatea presei și pluralismul, care „sunt atacate în întreaga UE și, în unele cazuri, se află într-o luptă existențială”. „Nu este o surpriză – eforturile guvernelor de a slăbi statul de drept și instituțiile democratice aproape întotdeauna încep prin a încerca să controleze peisajul media din țară”, punctează Jonathan Day, redactorul principal al raportului, citat de The Guardian.
Concentrare excesivă a proprietății mass-media
Încercarea UE de a proteja libertatea presei, Actul european pentru libertatea presei (Emfa), se confruntă deja cu rezistență chiar înainte de a fi pe deplin în vigoare, iar raportul evidențiază concentrarea excesivă a proprietății mass-media ca fiind o preocupare specială în Croația, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Suedia, proprietatea fiind adesea concentrată în mâinile câtorva indivizi ultrabogați.
Acest aspect a fost exacerbat de transparența inadecvată a proprietății mass-media, multe state membre nereușind să creeze baze de date accesibile public. Legislația obligatorie urmărește să garanteze protecția jurnaliștilor și a surselor, independența organismelor de reglementare și transparența deplină a proprietății – dar multe state membre „par nepregătite sau nu doresc să o aplice pe deplin”, se arată în raport.
Franța s-a confruntat cu „provocări semnificative ale pluralismului media”, documentul subliniind achiziția de către Vincent Bolloré a grupului Hachette și instalarea, la mai multe edituri ale sale, de directori care simpatizează cu opiniile miliardarului conservator. În Italia, raportul menționează achiziția planificată a AGI, o agenție de presă de top, de către Grupul Angelucci, condus de Antonio Angelucci, un deputat al partidului de extremă dreapta Lega, care deține deja ziare italiene, inclusiv Il Giornale, Libero și Il Tempo. Bonnier deține 43% din toate ziarele de mai multe zile pe bază de abonament din Suedia; în timp ce Schibsted deține încă 13, inclusiv Aftonbladet și Svenska Dagbladet. În Țările de Jos, RTL Nederland și Talpa Network dețin mai mult de 75% din piața TV. Piața media online olandeză este dominată de site-uri web deținute de DPG Media, Mediahuis și RTL Nederland – primul anunțând planuri la sfârșitul anului 2023 de a-l achiziționa pe cel din urmă, o mișcare investigată de autoritatea de consum.
Preocupările cu privire la pluralism sunt în creștere și în Germania, unde multe ziare locale, afectate de digitalizare și de scăderea numărului de cititori, închid birouri. Aproape jumătate dintre editorii de ziare germane și-au redus personalul editorial și 62% estimează noi reduceri.
Jurnaliştii, expuși discursurilor instigatoare la ură, atacurilor fizice, proceselor de intimidare
Concentrarea proprietății mass-media – și interferența în presa de stat – sunt la apogeu în Ungaria, unde Fundația pentru Presă și Media din Europa Centrală (Kesma), condusă de loialiștii premierului Viktor Orbán, deține câteva sute de companii media. Oligarhii apropiați de Orbán au început să cumpere instituții de presă importante în 2010, apoi le-au „donat” lui Kesma, care din 2018 funcționează ca „un conglomerat media centralizat, pro-guvernamental”, bazându-se pe reclamele de stat pentru finanțare, se arată în raport.
Alte guverne exercită influență asupra presei naționale, prin alocarea opacă a fondurilor publicitare de stat sau prin favorizarea punctelor de vânzare „prietenoase”, în Bulgaria, Croația, Grecia, Malta, Slovenia și Spania, menționează documentul, care adaugă că noile legi din Slovacia au eliminat garanțiile pentru independența editorial, mass-media publică fiind expusă și în Croația, Grecia, Bulgaria și Italia.
Raportul mai constată că jurnaliştii rămân vulnerabili la discursurile instigatoare la ură şi la atacuri fizice, suferind violenţe ale poliţiei în 2024 în Franţa, Germania, Grecia, Ungaria şi Spania. La rândul lor, procesele abuzive de tip SLAPP (litigii strategice împotriva participării publice) reprezintă o „amenințare potențial existențială” în cel puțin o duzină de țări UE.
Oficialii publici au împiedicat, de asemenea, munca jurnaliştilor, împotrivindu-se sau refuzând complet solicitările privind libertatea de informare în mai multe ţări, inclusiv Bulgaria, Germania, Grecia, Malta, Olanda şi Spania, se mai arată în raport. (redacția UZPR)
Articolul Raport. Libertatea presei și pluralismul
se confruntă cu o „bătălie existențială”
în Uniunea Europeană a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Sursa: uzpr.ro
