2024 a fost un an dificil pentru profesie, jurnaliştii confruntându-se cu o scădere a libertăţii presei, noi runde de concedieri, un mediu în schimbare şi creşterea reculului democratic în multe ţări din întreaga lume. În ciuda acestor tendințe, multe redacții au făcut diferența.
Echipa Reuters noastră de cercetare a documentat aceste schimbări în patru rapoarte, cinci fișe informative și mai multe articole revizuite de colegi în publicații academice.
Unul dintre cele mai importante repere care creionează jurnalismul anului 2025 este faptul că consumul de știri trece printr-o resetare plină de provocări. Raportul de știri digitale din acest an citat de reutersinstitute.politics.ox.ac.uk a constatat o scădere semnificativă în continuare a utilizării Facebook pentru știri și o dependență tot mai mare de o serie de alternative, inclusiv aplicații private de mesagerie și rețele video. Utilizarea știrilor pe platformele online este tot mai fragmentată – doar aproximativ o cincime dintre respondenți (22%) identifică site-urile sau aplicațiile de știri ca principală sursă de știri online.
Inteligența artificială și… neîncrederea
Un al reper este utilizarea inteligenței artificiale (AI) în redacții: pe de o parte, majoritatea editorilor de știri cred că de posibilitățile oferite de AI nu vor beneficia toți jurnaliștii în mod egal, iar pe de altă parte, problemele etice, plus faptul că publicul are o mare rezervă față de conținutul livrat de AI, chiar și controlat de redactori, sunt alte puncte-cheie ale tendințelor pentru 2025.
Mai departe, analizele Reuters mai indică faptul că femeile rămân o minoritate printre editorii de top – pe cele zece piețe pentru care există date din ultimii cinci ani, procentul de femei printre editorii de top s-a schimbat de la 23% în 2020 la 25% în 2024. În acest ritm de schimbare, ar putea exista o paritate de gen în în aceste poziții de top în orizontul anului… 2074.
Nu în ultimul rând, în 2025 jurnalismul va avea de înfruntat și trendul ca publicul să aibă încredere tot mai scăzută în știri, mai ales atunci când utilizarea știrilor TV este în descreștere, iar informarea se face pe rețelele sociale. „Descoperirile noastre subliniază modul în care schimbarea structurilor de utilizare a mass-media poate fi esențială pentru explicarea dinamicii încrederii din ultimii ani, ceea ce sugerează noi căi pentru restabilirea încrederii acolo unde aceasta s-a erodat”, se arată în Jurnalul de Comunicare al Reuters. (redacția UZPR)
Articolul Repere și provocări pentru jurnalismul anului 2025 a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Sursa: uzpr.ro
