Oamenii se îndepărtează de știri – iar acest lucru are o serie de implicații. Datele din sondajul anual Digital News Report, al Reuters Institute, colectate dintr-un grup de 17 țări arată scăderea interesului pentru știri și evitarea în creștere a știrilor. Tendințele sunt mai grave în rândul tinerilor și celor fără studii universitare, agravând inegalitățile informaționale deja existente – distribuția inegală a utilizării știrilor la nivelul populației, care vine ca urmare a mai multor factori. Această dezangajare, care continuă de un deceniu, are cauze și efecte care nu mai pot fi ignorate, întrucât acolo unde știrile profesioniste lasă un gol, spațiul este umplut imediat ori de conținut de divertisment, ori de dezinformare.

Diferențe enorme între Finlanda și Brazilia
Între 2015 și 2024, consumul de știri online, în general, a fost în scădere în multe țări. Utilizarea săptămânală a știrilor online a scăzut cu un ritm mai accentuat în rândul tinerilor și al celor fără studii universitare. Potrivit reutersinstitute.politics.ox.ac.uk, între 2015 și 2024, proporția persoanelor de 18-24 de ani care folosesc știri online săptămânal a scăzut cu 13 puncte procentuale, comparativ cu doar -5 puncte în rândul celor din categoria de vârstă 55+. În timp ce o proporție mai mare de tineri au folosit în mod constant știrile online, mulți oameni în vârstă preferă încă să consume știri în format print saude la televizor, dar această tendință se schimbă: acum putem observa că proporția de 18-24 de ani care consumă știri online este sub proporția de 25-34 și 35-44 de știri online.
Când vine vorba de educație, se înregistrează disparități similare. Scăderea utilizării știrilor online între 2015 și 2024 a fost de 7 puncte în rândul celor fără studii universitare, în comparație cu nicio schimbare semnificativă (-1 punct) în rândul celor cu o diplomă.
Nu toate țările arată aceleași tendințe – proporția de cetățeni din Finlanda care consumă știri online a scăzut doar cu 2 puncte din 2015 (de la 90% la 88%), iar în Brazilia, proporția de oameni care consumă știri online a scăzut cu 17 puncte (de la 91% în 2015 la 74% în 2024).

Tinerii și persoanele fără studii conduc trendul
Există mulți factori care pot explica scăderea angajamentului de știri online în general (și în rândul unor grupuri mai mult decât al altora). „Explicațiile sunt adesea împletite, funcționând în tandem. Unul dintre cei mai puternici predictori ai consumului de știri pe care tindem să-i găsim în cercetările noastre este interesul pentru știri – după cum este clar, a existat o scădere a interesului în rândul tuturor grupurilor. Scăderea este mai accentuată în rândul celor din grupa de vârstă cea mai tânără și al celor fără studii universitare. Între 2015 și 2024, interesul pentru știri a scăzut cu 22 de puncte în rândul celor 18-24 și cu 19 puncte în rândul celor fără diplomă. Acest lucru poate contribui la scăderile raportate în utilizarea știrilor online”, susține dr. Craig T. Robertson.
Potrivit cercetării, o altă explicație poate fi atractivitatea conținutului – un studiu realizat de Markus Prior a subliniat modul în care o disponibilitate crescută a conținutului de divertisment poate determina oamenii să renunțe la consumul de știri. Acest lucru are implicații potențiale negative pentru participarea democratică și cunoștințele politice. De asemenea, comentariile negative adaugă, de asemenea, un alt strat, contribuind la scăderea interesului pentru știri.

Dezangajare de politic și de conținutul negativ
Tendința pe termen lung pentru toate grupurile este o creștere a dezangajării de știri.
Cercetările care explorează de ce mulți oameni s-au îndepărtat de știri au găsit un set de motive comune. În cartea lor Avoiding the News (2024), Ben Toff, Ruth Palmer și Rasmus Nielsen evidențiază că distanțarea de știri este puternic legată și de faptul că acestea sunt preponderent negative. De asemenea, cercetarea relevă faptul că oamenii se distanțează de știrile politice, în special, se simt supraîncărcați și bombardați de cantitatea de acoperire, în mare parte negativă.
Toate aceste date sunt susținute și de alte cercetări din diferite țări, care au arătat, de asemenea, că evitarea știrilor este legată de interesul politic scăzut, percepția că știrile nu au relevanță sau valoare personală, dificultatea de a înțelege sau de a naviga în știri și sentimentele de anxietate sau de a fi supraîncărcat de informații. „Este clar că mulți factori se împletesc, scăderea consumului și interesului pentru știri având loc în același timp cu creșterea evitării acestora”, conchide Robertson.

Articolul Un deceniu de extindere a evitării știrilor. Dezangajarea lasă loc divertismentului
și dezinformării – de Roxana Istudor a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Sursa: uzpr.ro