Ani la rând, organizațiile de știri au avut un pact dificil cu Silicon Valley. Google și Meta au preluat „partea leului” din banii din publicitate – a fost o înțelegere dezechilibrată, dar funcțională: vizibilitate în schimbul traficului. Acea înțelegere s-a prăbușit. Sistemele de inteligență artificială generativă (GPAI) – aplicații software precum ChatGPT de la OpenAI sau Gemini și „AI Overviews” de la Google – sunt antrenate pe baza a milioane de articole de știri. Multe dintre aceste articole se aflau în spatele unor paywall-uri și au fost luate fără permisiune sau plată. Sistemele GPAI rezumă și reîmpachetează munca jurnaliștilor, dar rareori îi direcționează pe cititori către sursă. Ceea ce a mai rămas este o aparență de realitate: jurnalismul redus la materie primă, lipsit de autor și de context.
„Încălcare masivă a drepturilor de autor”. Editorii au reacționat în două moduri. Unii, printre care The Financial Times, News Corp, Axel Springer și The Atlantic, au încheiat acorduri de licențiere cu OpenAI. Aceste acorduri implică plăți, atribuire și linkuri către raportarea originală. Alții adoptă o linie mai dură. New York Times dă în judecată OpenAI și Microsoft pentru „încălcare masivă a drepturilor de autor”. Întrebarea din fața instanțelor este fundamentală: pot companiile de inteligență artificială să se instruiască liber pe tema conținutului jurnalistic sau ar trebui să plătească pentru ceea ce utilizează?
Pe de altă parte, și guvernele iau măsuri. Potrivit euractiv.com, Australia și Canada obligă deja platformele tehnologice să plătească pentru știri. În Europa, Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală (DSM) recunoaște dreptul editorilor de a renunța la extragerea de text și date. Noua lege a UE privind inteligența artificială impune un anumit grad de transparență: companiile care administrează aceste sisteme cu scop general trebuie să furnizeze un rezumat al datelor pe care le utilizează pentru a-și antrena modelele și să îl facă public. Viitorul raport al Parlamentului European, elaborat de europarlamentarul german Axel Voss – „Drepturi de autor și inteligența artificială generativă: oportunități și provocări” – a injectat un nou sentiment de urgență în dezbatere. În proiectul său de raport, Voss susține că excepțiile existente la nivelul UE pentru extragerea de text și date nu au fost niciodată concepute pentru instruirea în domeniul inteligenței artificiale la scară industrială și au creat „o enormă incertitudine juridică”. În cazul în care companiile de inteligență artificială refuză să își dezvăluie datele de instruire, sugerează Voss, acest lucru ar trebui să echivaleze cu o prezumție de încălcare a drepturilor de autor. El susține, de asemenea, că operele generate de inteligență artificială nu ar trebui să beneficieze de protecția drepturilor de autor și că agențiile de știri merită plată și credit atunci când jurnalismul lor este folosit pentru a instrui modele. „Principiul este simplu: progresul nu poate veni în detrimentul supraviețuirii jurnalismului”, notează jurnalistul belgian Peter Vandermeersch. Raportul final va constitui punctul de vedere al Parlamentului European pe această temă și ar putea solicita Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă.
Amenințare structurală la adresa presei libere. În timp ce Bruxelles-ul își ascute armura juridică pentru a apăra jurnalismul, în Marea Britanie, planul guvernului de a permite firmelor de inteligență artificială să extragă lucrări protejate de drepturi de autor deghizează exploatarea drept inovație și lasă mass-media britanică fără arme într-o luptă pentru însăși supraviețuirea sa. Amenințarea la adresa presei libere nu este doar juridică sau financiară, ci și structurală. Veniturile din publicitate sunt deja absorbite de Silicon Valley. Acum, chiar și traficul în scădere provenit de la căutări și de pe rețelele sociale este în pericol, deoarece instrumentele de inteligență artificială răspund direct solicitărilor de informații ale utilizatorilor. Fiecare interogare satisfăcută de un chatbot înseamnă o vizită în minus pe un site de știri.
Mai puține clickuri înseamnă abonamente mai mici, mai puțini reporteri, mai puține investigații – și, în cele din urmă, democrații mai slabe.
În acest context, procesele din SUA și bătăliile politice de la Bruxelles sunt despre mult mai mult decât bani – ele vor determina dacă jurnalismul poate exista în continuare ca activitate economică în era inteligenței artificiale. Obligarea companiilor de inteligență artificială să plătească pentru conținutul de știri pe care îl utilizează ar putea restabili un anumit echilibru. Valoarea jurnalismului de calitate ar fi din nou recunoscută; datele ar putea fi partajate în mod echitabil; iar Europa ar putea stabili un precedent global. (redacția UZPR)
Foto: unsplash.com
Articolul Apărarea jurnalismului în fața asaltului inteligenței artificiale – Europa,
ca potențial precedent a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Sursa: uzpr.ro
