Drumurile intra și extravilane erau înțesate de mașini. Aglomerația de pe trotuare se mutase de câțiva ani pe carosabil. Nu mai mergea nimeni pe jos. Sau aproape nimeni. Mersul pe jos devenise aproape o rușine. Copiii erau duși la școală cu mașina, chiar dacă școala era la două străzi distanță de locuința lor. Copiii ar fi râs de un coleg al lor ce ar fi venit pe jos la școală. La locul de muncă mergeau cu metroul doar săracii și studenții căminiști, dacă facultatea se putea numi „loc de muncă”….

Articolul Covid, benzină și cafea – de Ovidiu M. Curea a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

source