Captivanta expoziție „Presa românească între tradiție și modernitate”, organizată de Biblioteca Academiei Române în Sala „Theodor Pallady”, București, Calea Victoriei 125, a avut vernisajul în 20 martie a.c., în prezența prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și totodată directorul Bibliotecii Academiei; acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române; Daniela Stanciu, director Direcție Bibliografii; Dan Constantin, vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, alături de numeroși reprezentanți ai mass-media și un numeros public avid de cunoaștere.
La împlinirea a 196 de ani de existență a presei românești, 196 de ani de la apariția primului ziar românesc, și a 100 de ani de la prima Expoziție a istoriei presei române, realizată la Academia Română, acest eveniment își propune prezentarea atmosferei culturale din primele două decenii ale secolului XX prin presa acelei perioade. Prezenta expoziție reconstituie o mică parte din drumul parcurs de gazetele ce se află astăzi în bogata colecție deținută de Biblioteca Academiei Române, care cumulează aproximativ nouă milioane de publicații periodice.
Pentru ilustrarea perioadei amintite, au fost expuse în original exemplare ale unor publicații de notorietate („Timpul”, „Universul”, „Curentul”, „Dimineața”, „Adevărul”, „Realitatea”, „Reforma”, „Curierul Bucurescilor”, „Apărătorii Patriei”, „Epoca”, etc), ale unor reviste de răsunet în epocă („Neamul românesc”, „Urmuz”, „Ghimpele”, „Bibiloiul”, „Aghiuță”, etc), afișe și reclame din presă, caricaturi. Sunt expuse totodată și documente referitoare la evoluția breslei gazetărești, cum ar fi tabloul Sindicatului ziariștilor din București, înființat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăși Regina Maria. La loc central a fost prezentată fotografia înfățișând Expoziția retrospectivă a presei române, realizată la Academia Română de către Al. Sadi-Ionescu, sub conducerea acad. Ioan Bianu, la 19 august 1925. Acea expoziție a fost vizitată de delegațiile prezente la Conferința Micii Antante a Presei, eveniment relatat pe larg în numărul din 21 august 1925 al ziarului „Dimineața”.
Directorul Bibliotecii Academiei, prof. ing. Nicolae Noica: „Prin natura meseriei mele am învățat că o construcție rezistă dacă are o fundație solidă. Și această lecție mi-a dat încă un argument să spun că cunoașterea trecutului, a rădăcinilor, este cea care asigură temeinicia prezentului, conturând un anumit viitor. Serviciul bibliografie din cadrul Academiei, condus de colega noastră, doamna Dragu, la sugestia noastră, a scos o bibliografie cu toată istoria presei. Peste 2.000 de lucrări. […] Presa este foarte importantă pentru că zilnic, din 1829, fiecare ziar, face istorie, pomenește evenimentele care sunt”. Domnul Noica a afirmat că această expoziție reprezintă cam 1% din ce are Biblioteca Academiei Române, privind istoria presei.
Acad. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române: „Pentru mine, contactul cu această expoziție înseamnă contactul cu fapte de mult apuse, dar pe care le simt mai aproape pentru că le găsesc la sursă. Și orice răsfoire a presei vechi, asta înseamnă pentru mine și pentru oricine este interesat de ceea ce s-a întâmplat în istoria noastră, sunt bucăți din istoria noastră care sunt constatate pe viu și care, într-un fel, retrăiesc atunci când le răsfoim”.
Daniela Stanciu, director Direcție Bibliografii, una din inițiatoarele acestei expoziții: „[…] Aș vrea să punctez câteva lucruri din expoziția noastră și anume: au fost scoase anumite colecții inedite, cum ar fi Lista abonaților la rețeaua telefonică din București, care apărând anual a fost considerată periodic. Primul an de apariție este 1894, arată ca o broșură mică și are 52 de abonați – abonați particulari, ministere, bancă… Apoi, am scos la lumină, din depozitele noastre, Mersul trenurilor. Spre exemplu, cel din 1899 conține și o hartă a întregii rețele de căi ferate de pe teritoriul nostru. Mai avem reviste ilustrate – Magazin, Ilustrația, Ilustrațiunea română, Realitatea ilustrată… Realitatea ilustrată a organizat în anul 1929 primul concurs de Miss România în țară, câștigat de Magda Demetrescu, din 2.500 de participante. Avem și o colecție de reviste care au anunțat un nou tip de artă, anume Avangarda… ”
Dan Constantin, vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: „Această nouă ediție a Expoziției, a treia, și prezența numeroasă a oamenilor din breaslă, și a istoricilor, arată că meseria de ziarist nu are numai istorie, are și un prezent consistent pe baza căruia putem să privim viitorul, cât de cât, cu o doză de optimism. Salut această Expoziție din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – principala organizație profesională care are 105 ani vechime, fiind prima organizație națională profesională, organizată după Marea Unire. Faptul că sunt aproape 5.000 de membri în U.Z.P.R. arată că această profesie a avut consistență în deceniile anterioare, dar majoritatea celor noi înscriși sunt din generațiile tinere, generațiile active, studenți și ziariști profesioniști. Faptul că acest afiș are emblema Palatului Universul, cu deschiderea spre Sărindar, arată un capitol foarte important al istoriei presei românești. Să nu uităm că în palatul Universul s-a editat, tipărit și difuzat primul ziar al Revoluției, în 22 decembrie (1989). Așa încât, noua istorie a presei române a pornit, practic, dintr-un palat cu o substanțială istorie.”
Au fost ziare care, în perioada interbelică, ajunseseră la tiraje uriașe, așa cum este precizat și în comunicatul expoziției: Universul – 200.000 de exemplare, Dimineața – 100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000, etc., într-o vreme în care la nivel național erau multe zeci de publicații. Presa de ieri, sub ochii cititorilor de azi, se prezintă în continuare fascinantă.
Să ne amintim, cu respect și prețuire, de câteva din principalele publicații ce apăreau la început de secol XIX: „Courier de Moldavie” (Iași, 1790, primul periodic din Moldova ce era conceput pentru a prezenta știri din Moldova dar și externe), „Crestomaticul românesc” (Cernăuți, Peter Eckhardt, 1820, prima revistă literară în limba română), „Biblioteca românească” (apărută la Buda în 1821, revista conținea materiale de istorie, literatură și propagandă culturală, articole pentru popularizarea științei ș.a.), „Curierul românesc” (București, Tipografia Mitropoliei, 1829, gazetă politică, administrativă, culturală și literară), „Albina românească” (Iași, Tipografia Albinei, 1829, prima gazetă politică și literară pe teritoriu românesc), „Gazeta de Transilvania” (apărută la Brașov, la 12 martie 1838, întemeiată de George Barițiu), „Dacia literară” (apărută la 30 ianuarie 1840 la Iași, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu).
Presa românească, începând cu primul ziar în limba română, publicat în anul 1829, „Curierul românesc”, a fost o oglindă a realității, uneori corectă, alteori deformată.
„Curierul românesc” a fost prima gazetă în limba română de pe teritoriul Țării Românești, avându-l ca fondator pe Ion Heliade Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București), scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte. Această publicație apărea după două sute de ani de la tipărirea primului ziar din lume, la Strasbourg, în 1605, sub numele de „Carolus”, după cel care l-a înfiinţat – Johann Carolus.
Așa cum spunea Tudor Arghezi: „Într-o societate modernă este de neconceput dezvoltarea unei vieți spirituale sau chiar a unei vieți economice și sociale normale, fără presă. Presa este un plămân prin care respiră o națiune.”
Pentru fascinanta incursiune în istoria jurnalismului, mulțumim și noi Bibliotecii Academiei Române care a realizat acest eveniment, expoziția urmând a fi deschisă publicului până pe 28 martie a.c.
Articolul „Presa românească între tradiție și modernitate” –
expoziție captivantă la Biblioteca Academiei Române – de Tanța Tănăsescu a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Sursa: uzpr.ro
