O echipă de specialiști în neuroștiință de la Universitatea Stanford a analizat, în cadrul unui studiu extins, postările de pe rețelele de socializare a 180 de organizații de știri între 2011 și 2020 și au codificat mesajele cu un instrument de calcul numit „analiza sentimentelor”. „Analiza sentimentelor folosește algoritmi simpli și dicționare codificate pentru a evalua tonul emoțional al unei postări. Mesajul este de natură pozitiv sau negativ? Este nepasional sau este destinat să stârnească emoții precum furia, frica, anxietatea?”, explică autorul cercetării Brian Knutson, profesor de psihologie și neuroștiință la Stanford School of Humanities and Sciences și expert în psihologia procesului decizional.
Studiul, publicat în jurnalul PLoS ONE și susținut de Institutul Stanford pentru Inteligența Artificială Centrată pe Om (HAI), oferă o înțelegere clară a tipurilor de postări care se răspândesc mai larg și mai rapid și de ce. „De obicei, poveștile negative și extrem de excitante sunt cele care obțin cel mai mult trafic, iar aceste povești tind să provină din sursele cele mai părtinitoare, atât din stânga, cât și din dreapta”, adaugă Knutson.

Contagiune spre sursele de știri echilibrate
Analiza citată de hai.stanford.edu a arătat că sursele de știri au postat aproape de două ori mai mult conținut negativ decât conținut pozitiv. Acest model contrastează cu utilizatorii individuali, care tind să posteze mai mult conținut pozitiv. Echipa a descoperit, de asemenea, că sursele de știri cele mai părtinitoare, din stânga sau din dreapta, au avut cu aproximativ 12% mai mult conținut negativ cu excitare ridicată decât cele echilibrate și că aceste postări negative extrem de excitante aveau cele mai mari șanse să devină virale. Cel mai îngrijorător aspect dintre toate, considerat ca atare de către cercetători, a fost acela că această răspândire tot mai mare a conținutului negativ a crescut și printre sursele de știri echilibrate de-a lungul timpului.
Peste jumătate dintre adulții din SUA consumă știri online, subliniază studiul, iar cea mai mare parte a acestora este distribuită prin intermediul platformelor de socializare precum X, TikTok și Facebook care oferă, de asemenea, puteri de acces și difuzare aproape instantanee, cu puține verificări ale informațiilor false și înșelătoare.

„Poluare afectivă care exacerbează conflictele sociale”
Faptul că știrile sunt plătite prin publicitate, iar publicitatea este determinată de valorile de implicare (cum ar fi accesări, aprecieri, timp pe pagină și repostări), crește riscul ca inclusiv sursele de știri echilibrate să fie influențate să amplifice conținutul emoțional negativ, atrage atenția Knutson:  „Toate sursele de știri doresc viralizarea conținutului lor, dar sursele părtinitoare par mai dispuse să implice utilizatorii cu conținut încărcat emoțional, mai ales pe măsură ce polarizarea politică crește”. Acest lucru poate conduce la o polarizare suplimentară și poate afecta capacitatea utilizatorilor de a lua decizii bine informate. „Este un fel de „poluare afectivă care exacerbează conflictele sociale”, adaugă Knutson.
Cercetarea subliniază necesitatea unor intervenții pentru a limita răspândirea conținutului emoțional dăunător și sugerează că algoritmii rețelelor sociale ar putea fi reproiectați pentru a reduce amplificarea știrilor încărcate emoțional și potențial părtinitoare. „Studiul nostru arată că această dinamică a sentimentelor negative este reală și poate fi dăunătoare, dar exact ce trebuie făcut în privința ei rămâne o provocare deschisă”, concluzionează expertul american. (redacția UZPR)

Articolul Studiu. Dinamica sentimentelor (negative) influențează masiv consumul de știri a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Sursa: uzpr.ro