De la romantici încoace, visul nu a lipsit din universul niciunui poet conștient de resursele nebănuite ale visului ca mijloc de evadare din real, ori ca formă de reconfigurare a realului în logica fantasticului. Realitatea e filonul inepuizabil al visului, iar visul își poate găsi împlinire/ salvare în realitate. E o tensiune continuă între cei doi poli ai existenței, generatoare de emoție, reflecție, proiecție, evaluare. Prin vis, realitatea dă contur aurei sale, pecetluindu-și identitatea: „Vis al morţii eterne e viaţa lumii-ntregi”. (Eminescu) Într-o astfel de paradigmă, visul impune supremația morții…
Articolul „Vatra veche”, nr. 5 (197)
mai 2025. Timpul din vis – de Nicolae Băciuț a apărut prima dată pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Sursa: uzpr.ro
